O formă ciudată de viață a nedumerit oamenii de știință

Există o formă de viață puțin cunoscută care i-a nedumerit inclusiv pe cercetători, iar o serie de fosile ciudate a ajutat la explicarea acesteia.

Aceste fosile ciudate nu sunt nici animale, nici vegetale și nici minerale. Nu sunt nici măcar bacterii sau ciuperci. Ființa se numește euglenidă și este o fuziune ciudată a mai multor viețuitoare diferite.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Euglenidele sunt un grup de eucariote unicelulare care câștigă energie atât prin fotosinteză, ca o plantă, cât și prin consumarea altor ființe, ca un animal. Aceste organisme acvatice s-au despărțit de alte eucariote în urmă cu aproximativ un miliard de ani și, totuși, înregistrarea lor fosilă pentru tot acest timp pe Pământ este slabă.

Acum, o echipă internațională de oameni de știință susține că a găsit fosile antice de Euglenide mergând pe urmele îndelungate ale cercetărilor științifice deja publicate.

Niște fosile ciudate nu pot fi încadrate în nicio categorie taxonomică

Timp de ani de zile, fosilele asemănătoare unei cochilii au fost identificate greșit drept posibile ouă de viermi, chisturi de alge sau spori de ferigă, parțial din cauza „coastelor” lor circulare minuscule din interior. Fosilele nu prea intrau în nicio categorie taxonomică, așa că în 1962, oamenii de știință le-au numit cochilii Pseudoschizaea.

Asemănările lor de-a lungul anilor i-au uimit pe experți, deoarece aceste fosile se întind pe linii temporale imense, de acum aproape jumătate de miliard de ani până în prezent.

Andreas Koutsodendris studiază fosilele microscopice la Universitatea Heidelberg (Germania) și spune că, în timp ce analizează carote de foraj din lacurile din Grecia, întâlnește în mod regulat fosile ale acestor forme de viață ovale, cu pereți subțiri.

„Afinitatea lor biologică nu a fost niciodată clarificată”, spune Koutsodendris, coautor al noului studiu, „de fapt, chisturile sunt de obicei prezentate în publicațiile colegilor, dar nimeni nu a putut să spună cu adevărat ce sunt”. Apoi a apărut o descoperire în 2012.

Cum s-a descoperit ce sunt aceste fosile?

Paleontologii Bas van de Schootbrugge și Paul Strother lucrau la identificarea unor microfosile ciudate din sedimente care datează de la limita Triasic-Jurasic, cu aproximativ 200 de milioane de ani în urmă. Ei și-au dat seama că chisturile circulare, crestate, ar putea fi euglenide.

Cei doi au descoperit o informație interesantă despre Euglenide. În perioadele de stres, aceste organisme se înfășoară într-un chist protector, care arată ca o amprentă digitală tridimensională, și intră într-o stare latentă.

„Unele dintre microfosilele pe care le-am întâlnit au arătat o asemănare ciudată cu chisturile Euglenei, un reprezentant modern care a fost descris de colegii slovaci”, își amintește Strother, care lucrează la Boston College (SUA).

„Problema a fost că a existat o singură publicație în lume care făcea această afirmație”, a continuat el.

Pentru a-și da seama dacă au dreptate, Strother și Van de Schootbrugge, care acum este la Universitatea din Utrecht (Țările de Jos), s-au alăturat colegilor paleontologi din SUA și Marea Britanie pentru a cerceta aproape 500 de surse din literatură despre fosile ciudate asemănătoare Pseudoschizaea.

Ce ne pot învăța aceste fosile ciudate despre arborele vieții?

Aceste fosile au căpătat diverse nume de-a lungul anilor, așa că munca a fost mult mai grea decât pare. Folosind tehnici microscopice avansate, oamenii de știință au stabilit apoi structura acestor chisturi.

„Am fost foarte surprinși de ultrastructura chisturilor”, spune paleontologul Wilson Taylor, de la Universitatea Wisconsin-Eau-Claire (SUA).

„Structura peretelui nu seamănă cu nimic din ceea ce se cunoaște. Coastele nu sunt ornamente, ca în polen și spori, ci fac parte din structura peretelui. Structura stratificată a pereților este, de asemenea, clar diferită de multe alte alge verzi de apă dulce”, a continuat Taylor.

Cercetătorii se străduiesc să facă euglenidele vii să se închisteze în laborator, dar un videoclip YouTube al pasionatului de microscopie Fabian Weston din Australia a făcut o comparație perfectă.

„Fără să vrea, Fabian a oferit o dovadă cheie. El este probabil singura persoană de pe planetă care a fost martor la închistarea Euglenei la microscop”, spune Strother.

Acum că cercetătorii au stabilit o posibilă cronologie profundă a vieții Euglenidelor, Strother speră că va fi mai ușor pentru oamenii de știință să recunoască exemple și mai vechi, posibil chiar cele care „se află la rădăcina arborelui eucariot al vieții”.

„Poate legat de capacitățile lor de a se închista, aceste organisme i-au rezistat și i-au supraviețuit fiecărei extincții majore de pe planetă”, sugerează Van de Schootbrugge, citat de Science Alert.

„Spre deosebire de giganții care au fost răpuși de vulcani și asteroizi, aceste creaturi minuscule au rezistat la tot”, conchide cercetătorul.

Studiul a fost publicat în Review of Palaeobotany and Palynology.

Vă recomandăm să citiți și:

Un colț uriaș de mamut, găsit din întâmplare de minerii dintr-un stat american

Arheologii au descoperit fortificații imense vechi de 4.000 de ani în nord-vestul Arabiei

Misterul unei boli din zilele noastre ar putea fi elucidat cu ADN antic

O mumie de acum 2.000 de ani ascundea un secret cutremurător